Filosof de ocazie

Pe o straduta patriarhala din centrul Bucurestiului, intr-una din cele sapte case vechi boieresti locuiesc doi prieteni: un filosof de ocazie – un autodidact care se hraneste cu sisteme filosofice, dar isi pastreaza atitudinea si candoarea diletantului, judecindu-se adesea autoironic – si Baltazar – un sculptor care lucreaza la opera vietii sale, un cal monumental din marmura care va atinge perfectiunea.
Traiesc boem, poarta discutii savante, au gusturi rafinate, asculta muzica clasica.
Pina intr-o zi, cind in cea mai luxoasa vila de pe strada se muta o femeie misterioasa de o frumusete rara.
Toti vecinii sint atrasi de ea ca de un magnet. Cine este aceasta femeie? E Moartea, isi spune Baltazar, e Nemurirea insasi, isi spune filosoful. Viata isi continua cursul, necunoscuta e in continuare in centrul atentiei tuturor si vine ziua in care sculptorul termina statuia. Lucrurile se precipita, iar filosoful, chemat in graba, admira uluit perfectiunea uriasului armasar. In clipa urmatoare, cade secerat cind vede iesind din burta sparta a statuii o mina fina, inerta de femeie...