Oltenia este zona cu cea mai mare densitate de biserici de lemn din Romania si , cu toate acestea, ele nu au făcut nicicând obiectul unor prezent ari de felul celor care au făcut cunoscute bisericile maramureşene. Analizate în cadrul restrâns al specialiştilor ori inventariate în listele de patrimoniu, adesea incomplete, bisericile Olteniei, prin înfăţişarea şi dimensiunile lor, nu fac parte din categoria monumentelor marketabile în accepţiunea curentă a obiectivului cultural-turistic. Fără a nega această evidenţă (bisericile din Oltenia nu au ţinuta celor din Transilvania (ori Maramureş), nu am optat pentru prezentarea monografică a celor mai frumoase biserici din cele două judeţe. Fiecare excursie de documentare ne-a arătat că nu ansamblul este cel care dă măsura valorii monumentului, ci mai degrabă detaliul, fie că acesta înseamnă o fereastră şuie, un portret de bonjurist ori un pomelnic scris de mai multe mâini. Valorificarea acestor monumente s-a făcut prin prisma detaliului relevant, acele piese unice de arhitectură, pictură şi mobilier. Albumul evită forma tradiţională a monografiei şi prezentarea monumentelor individual ori cronologic, ca în cadrul unei abordări clasice, de manual. Textul este accesibil, nu abuzează de detalii tehnice ultra specializate şi se ţine departe de jargonul studiilor ştiinţifice.
Prezentarea bisericilor din Oltenia de nord într-un album este o noutate pentru tiparul dedicat patrimoniului românesc. Lucrarea este relevantă prin prezentarea unui segment important al patrimoniului naţional şi local nedocumentat până în prezent într-o lucrare de asemenea anvergură.
Albumul deţine şi rolul de documentare al unui patrimoniu aflat într-o stare de conservare precară, pentru unele monumente reprezentând poate clasarea dinaintea unei deteriorări grave iminente.