Cele trei texte fundamentale reproduse in cartea de fata - Fama Fraternitatis, Confessio Fraternitatis si Nunta chimica a lui Christian Rosencreutz - reprezinta singurele marturii directe despre Fratia Rozacrucii. In afara de aceste trei documente care au starnit polemici ce dateaza de patru secole, nu exista nici o alta marturie directa, dupa cum nu exista nici un personaj istoric din perioada aparitiei textelor care sa fi afirmat despre sine, in mod deschis, public si lipsit de orice indoiala, ca ar fi membru al Fratiei Rozacrucii.
Astfel, toti cei interesati de studiul istoriei si al misterelor acestei societati secrete trebuie sa urmeze unul dintre cele mai importante indemnuri valabile in mediul protestant in care a aparut Fratia: acela al intoarcerii la izvoare, al studierii directe a surselor scrise pe care le avem la dispozitie.
Fama fraternitatis a aparut in 1614, in orasul german Kassel. Documentul vorbeste despre o "reforma generala si universala a lumii intregi" si despre "ilustrul ordin al Rozacrucii". Aceasta societate "a imaginat un limbaj cifrat si magic, precum si un dictionar, pentru a clasifica intelepciunea lumii."
In 1615, acelasi editor din Kassel publica Confessio fraternitatis. Documentul are puternice accente milenariste si antipapale, specifice mediului protestant. Scopul publicarii acestui nou document este lamurirea unor pasaje mai obscure din Fama fraternitatis, astfel incat oamenii de stiinta sa poata intelege deplina semnificatie a textului.
Nunta chimica a lui Christian Rosencreutz a fost tiparita in 1616, la Strasbourg. Este un text alegoric, o povestire la persoana intai a experientei initiatice a lui Christian Rosencreutz (nume simbolic, ce poate fi tradus drept "crestinul trandafirului si al crucii"). Actiunea se petrece in 1459 cand, pe parcursul a sapte zile, Christian participa la nunta alchimica a regelui si a reginei, care se incheie cu moartea si invierea cuplului regal. Si in acest document, ca si in Confessio fraternitatis, alchimia este considerata un proces de regenerare spirituala si un izvor de renastere interioara, si nu o modalitate de a transforma diferite metale in aur.
Apelul facut de autorii documentelor rozacruciene catre savantii Europei timpului si-a gasit ecoul imediat, nu numai in cercurile intelectuale, dar si in cele religioase si politice din Europa vremii, aflata in preajma izbucnirii Razboiului de 30 de ani. Intr-adevar, intr-o perioada de numai 6 ani, intre 1614 si 1620, aveau sa fie publicate nu mai putin de 400 de carti in care erau discutate cele trei documente.
Marius Cristian Ene